Motto: " Las-o ba sa merge asha, ne-am obisnuit cu ea "
In Romania de dincoace de Brasov am fost invins.
Iubesc inotul, nu ca sport ci ca relaxare. Miscarea in apa nu te face sa transpiri, nu-ti produce durereri, dimpotriva, apa te mangaie, te invaluie, te ajuta. Pentru mine e relaxarea suprema.
Si aici s-a terminat visul. Care apa?
Singurul loc in care puteai sa inoti fara sa-ti sara cretini in cap, s-a inchis. Mi s-a mai luat ceva frumos. Inca un loc de evadare pierdut. Resemnat m-am intors la masina, ma simteam invins. Dar am hotarat sa nu ma las asa usor. Cu indoiala in suflet, m-am indrepatat spre locul cu cretini, sperand naiv ca ceva s-a schimbat acolo in ultimii ani. Aiurea. A fost mai rau. Tot ce urasc mai mult era strans acolo. Cum am trecut bariera, m-au intampinat manele urland din boxe gajaite, mizerie crunta, fete grobiene si priviri rancede. Imi facea rau fizic energia emanata din acel loc. Am gasit puterea sa ajung la bazin. Aici am avut lovitura finala. Era umplut pe jumatate cu apa de culoare incerta, tixit de trupuri ce executau urmatorul circuit inchis : bere...toaleta...bazin...bere...toaleta...bazin... ( dusuri canci ). Si in jur ruinele a ceea ce a fost odata complexul "La valuri ". Dar lor le era bine acolo. Erau in mediul lor. Nimic din jur nu-i deranja. Era firesc sa fie asa, erau doar in simbioza perfecta cu mocirla.
Eram definitiv invins. De ce oare m-au lasat sa trec bariera? Parca intrasem in Hotelul Cismigiu al lui Tudor Chirila. Dar nu mai erau americanii de vina...desi urarea o pastram intacta, si ce-i de fata nu se excludeau.
Ma intreb, in cata mizerie ne mai putem afunda cu entuziasmul tampit si senin pe care l-am vazut in acea zi. Retoric bineinteles, caci imediat mi-am adus aminte ca in continuare producem grotesc cu cea mai mare nonsolanta, ultimul fiind Fernando de la Caransebes.
Dar ca sa fiu "politicaly correct" trebuie sa spun ca mai sunt 2 bazine in oras. Unul e loc de promenada pentru "Jmecheri", mic, pretext pentru sezlonguri. Iar celalalt e rotund, plin de copii si bar in mijloc. Sunt eu tampit ca vreau sa inot si nu doar sa ma ud ?! Probabil, ca prea ii vad multumiti pe cei din jur.
Si, dupa cum spuneam, iubesc inotul. Si la ce-mi foloseste ?!
Iubesc inotul, nu ca sport ci ca relaxare. Miscarea in apa nu te face sa transpiri, nu-ti produce durereri, dimpotriva, apa te mangaie, te invaluie, te ajuta. Pentru mine e relaxarea suprema.
Si aici s-a terminat visul. Care apa?
Singurul loc in care puteai sa inoti fara sa-ti sara cretini in cap, s-a inchis. Mi s-a mai luat ceva frumos. Inca un loc de evadare pierdut. Resemnat m-am intors la masina, ma simteam invins. Dar am hotarat sa nu ma las asa usor. Cu indoiala in suflet, m-am indrepatat spre locul cu cretini, sperand naiv ca ceva s-a schimbat acolo in ultimii ani. Aiurea. A fost mai rau. Tot ce urasc mai mult era strans acolo. Cum am trecut bariera, m-au intampinat manele urland din boxe gajaite, mizerie crunta, fete grobiene si priviri rancede. Imi facea rau fizic energia emanata din acel loc. Am gasit puterea sa ajung la bazin. Aici am avut lovitura finala. Era umplut pe jumatate cu apa de culoare incerta, tixit de trupuri ce executau urmatorul circuit inchis : bere...toaleta...bazin...bere...toaleta...bazin... ( dusuri canci ). Si in jur ruinele a ceea ce a fost odata complexul "La valuri ". Dar lor le era bine acolo. Erau in mediul lor. Nimic din jur nu-i deranja. Era firesc sa fie asa, erau doar in simbioza perfecta cu mocirla.
Eram definitiv invins. De ce oare m-au lasat sa trec bariera? Parca intrasem in Hotelul Cismigiu al lui Tudor Chirila. Dar nu mai erau americanii de vina...desi urarea o pastram intacta, si ce-i de fata nu se excludeau.
Ma intreb, in cata mizerie ne mai putem afunda cu entuziasmul tampit si senin pe care l-am vazut in acea zi. Retoric bineinteles, caci imediat mi-am adus aminte ca in continuare producem grotesc cu cea mai mare nonsolanta, ultimul fiind Fernando de la Caransebes.
Dar ca sa fiu "politicaly correct" trebuie sa spun ca mai sunt 2 bazine in oras. Unul e loc de promenada pentru "Jmecheri", mic, pretext pentru sezlonguri. Iar celalalt e rotund, plin de copii si bar in mijloc. Sunt eu tampit ca vreau sa inot si nu doar sa ma ud ?! Probabil, ca prea ii vad multumiti pe cei din jur.
Si, dupa cum spuneam, iubesc inotul. Si la ce-mi foloseste ?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu