A priori

Printre randuri obisnuite pe care le citesti zi de zi, apare de undeva o fraza care te face sa te opresti si o recitesti...si o recitesti. Apoi te uiti spre fiecare cuvant si observi ca locul sau  da sensuri insasi frazei precum o fraza intr-o alta fraza si curand ca intr-un perpetuu mobile te surprinzi gasind alte cuvinte, alte fraze pana cand gasesti in insiruirea aceea frumoasa toata literatura de care ai nevoie si firesc intelegi de ce ti-a oprit privirea si timpul in loc. Totul e stare de spirit, latent si aprioric, fiind intru tine inainte ca tu sa-l afli. Vorbim doar de certitudini, reale sau rod ale proiectiei sau imaginatiei ele sunt la un moment dat irefutabile certirudini, firesc si atat de usor asimilate pentru ca ceea ce citesti in acel moment e mai real decat cerul albastru. In adevaratele momente de gratie mintea si sufletul pot deveni surogate divine plamadind real si pentru un anumit nivel tangibil o forma mai intensa decat trupul, acea chintesenta exacta si focalizata, lutul imprastiat al gandurilor si simtirilor adunate cu mana grijulie si dibace, inchegate prin caldura si cunoastere in ceea ce cred ar fi trupul sufletului nostru. Scriam candva despre orgia de ganduri precedand orgia de simturi, scriu acum despre Trupul sufletului precedand trupul de carne, despre clipele de gratie care te fac sa stii aprioric sensul unei fraze inainte de a o incepe, despre cel mai frumos vis.

Dementa totala...ipocrizie ranceda...curve virgine

Colcaiala e desavarsita. Da, am avut dreptate. religia = manipulare ordinara. Patriarhul l-a ignorat pe Rege dar la pupat in cur pe hidos. Pe langa faptul ca depide de niste neni cu barba sa zica cine e sfant si cine nu e, sa intercalezi discursul lui Basescu in ritual te duce exact la intrebarea: Ce are Sula cu Prefectura? Are, pentru ca toate sulile sfintite se tin cu obraz subtire de la buget, iar tartorul bugetului presteaza evlavios pompare de bani in episcopii pentru si intru aducerea pulimii pupatoare si frecatoare de moaste spre votul corect. Mi se face sila. E imaginea perfecta a tarii si a jegului moral in care s-a ajuns. Amin!