Seara cuminte si calda de duminica. Oameni cuminti si calzi in asteptare. Stiau ca ce va urma nu poate decat sa placa. S-au asezat rasfirat si dupa firea fiecaruia, in primele randuri, pe lateral, in spate. S-a fumat o tigara inainte de gong, a fost timp. Si a inceput. Nimeni nu stia cum se canta dar mai ales cum se aude live Bossa Nova. Nimeni nu credea ca nu ar iesi bine, dar plutea in aer timiditate si un pic de aer stingher. Solistii erau dintre cei mai buni, asta se stia, dar si pentru ei era o premiera. Cand am aflat ca basistul e nativ brazilian, scena a devenit prietenoasa. Aveam catalizatorul.
Solista, frumoasa si toata un zambet, iar vocea ei facuta pentru jazz. Au trebuit 2 melodii ca sa se adapteze perceptia la ritmurile noi si nemaiauzite pe taramul moldav. Apoi talpile au inceput sa se miste, umerii sa tina ritmul, mainile sa nu-si mai gaseasca locul si scaunele sa fie neincapatoare. Nu pot descrie ritmuri, nici inflexiuni de voce si clape de pian. A fost dragoste de muzica si atat. Au inceput si terminat firesc. Au venit si au plecat zambind.
Ne-au lasat ritmurile din Favela, dansul fetei din Ipanema si imaginare carnavaluri. Le-au primit o mana de oameni. Minunata batrana din randul 6, care la aproape 80 de ani se bucura si canta singura pe scaunul ei din margine.
In rest, un oras cu faleza plina de baloane, tigani si coborati din cartiere, dar cu gradini de vara goale in serile de jazz. Atat suntem.
Ne-au lasat ritmurile din Favela, dansul fetei din Ipanema si imaginare carnavaluri. Le-au primit o mana de oameni. Minunata batrana din randul 6, care la aproape 80 de ani se bucura si canta singura pe scaunul ei din margine.
In rest, un oras cu faleza plina de baloane, tigani si coborati din cartiere, dar cu gradini de vara goale in serile de jazz. Atat suntem.
Frank Sinatra - The girl from Ipanema
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu