De-ar fi numai drumurile dezastruoase in Romania poate am putea suporta. Insa, pentru cei care sunt nevoiti sa apeleze la transportul in comun, o frustrare in plus o reprezinta vecinii de calatorie, care nu sunt oricum, ci vajnici detinatori a unor principii bahice de neclintit. Din pacate oroarea e mai ampla decat imi permite imaginatia. Acesti insi cu ochii injectati, brute infecte, mai detin, pe langa multe altele, si o combinatie letala de nesimtire crasa, prostie si un soi de "bravada" inutila si complet nejustificata, care isi gaseste radacinile in porniri libidinoase de mari cuceritori de inimi. Proximitatea cu astfel de caractere abjecte ma infioreaza. Sincer, marturisesc ca nu de putine ori in mintea mea s-au desfasurat scene cu mare incarcatura justitiara. Insa, din pacate, doar la atat ma pot rezuma. Cand crezi ca le-ai indurat pe toate, rebutul isi scoate asul din maneca. Trece la atac direct, isi dezvaluie latura de tip pontos si apare in chip de Don Juan. Acum mai mult ca niciodata, visele mele justitiare sunt indreptatite.
Of, am vorbit de vesnicele aceleasi drumuri, de odraslele insolente ale lui Bachus, acum mai ramane sa ma plang de conditiile de transport. Toti cei din microbuz devin insurmontabil un tot unitar, nu de alta dar se face economie de microbuze, de soferi si de aparate de aer conditionat.
Lasati toti muritorii intr-un singur microbuz, vorba aceea, daca incap care e problema?! Insa, problema este ca aceasta supraaglomerare ne aduce la un asemenea grad de familiaritate cu restul vecinilor de suferinta, care sunt in cea mai mare parte "nesimtitori", incat nu de putine ori, in urma unei astfel de calatorii, eu insami ma trezesc prinsa in mrejele aburilor alcolizati emanati de suflete rancede.
Dar, concluzia foarte trista e ca nu ai cui sa te plangi, nu exista nimeni caruia sa-i pese, nu exista o protectie a consumatorului. Nu-ti convine mergi pe jos, ori induri, ori iti iei campii.
Te gandesti ca toate astea nu vor mai fi, atunci cand vor inceta sa mai respire cei cu grave tulburari de bun simt. Insa, din pacate, toti cei care-si respecta menirea, vor insamanta generatii de astfel de insi ce le vor lua locul; poate mai multi si mai agresivi. Dati-mi voie sa strecor o digresiune, pentru a ilustra si mai bine expansiuni viitoare. Am vazut pe Discovery (ca sa fiu in asentimentul postului ) un documentar despre meduze. Aceste fiinte primordiale ne-au precedat ca existenta si ne vor continua cu siguranta. Din motive lesne de inteles, au inceput sa se inmulteasca peste masura. Prima reactie a oamenilor s-a concretizat in anihilarea progresiva a acestora. Insa, tehnicile de aparare ale meduzele ne depasesc net capacitatea de distrugere, in sensul ca, atunci cand se simt amenintate elibereaza milioane, poate chiar miliarde de generatii viitoare, asigurandu-si supravietuirea fara drept de tagada.
Acum, aceasta paranteza fiind incheiata, cred ca ati inteles unde am vrut sa bat.
Vlastarele brutelor au ce si de la cine sa invete.
E ca o paradigma care se innoieste de la generatie la alta.
scris de Paula
Of, am vorbit de vesnicele aceleasi drumuri, de odraslele insolente ale lui Bachus, acum mai ramane sa ma plang de conditiile de transport. Toti cei din microbuz devin insurmontabil un tot unitar, nu de alta dar se face economie de microbuze, de soferi si de aparate de aer conditionat.
Lasati toti muritorii intr-un singur microbuz, vorba aceea, daca incap care e problema?! Insa, problema este ca aceasta supraaglomerare ne aduce la un asemenea grad de familiaritate cu restul vecinilor de suferinta, care sunt in cea mai mare parte "nesimtitori", incat nu de putine ori, in urma unei astfel de calatorii, eu insami ma trezesc prinsa in mrejele aburilor alcolizati emanati de suflete rancede.
Dar, concluzia foarte trista e ca nu ai cui sa te plangi, nu exista nimeni caruia sa-i pese, nu exista o protectie a consumatorului. Nu-ti convine mergi pe jos, ori induri, ori iti iei campii.
Te gandesti ca toate astea nu vor mai fi, atunci cand vor inceta sa mai respire cei cu grave tulburari de bun simt. Insa, din pacate, toti cei care-si respecta menirea, vor insamanta generatii de astfel de insi ce le vor lua locul; poate mai multi si mai agresivi. Dati-mi voie sa strecor o digresiune, pentru a ilustra si mai bine expansiuni viitoare. Am vazut pe Discovery (ca sa fiu in asentimentul postului ) un documentar despre meduze. Aceste fiinte primordiale ne-au precedat ca existenta si ne vor continua cu siguranta. Din motive lesne de inteles, au inceput sa se inmulteasca peste masura. Prima reactie a oamenilor s-a concretizat in anihilarea progresiva a acestora. Insa, tehnicile de aparare ale meduzele ne depasesc net capacitatea de distrugere, in sensul ca, atunci cand se simt amenintate elibereaza milioane, poate chiar miliarde de generatii viitoare, asigurandu-si supravietuirea fara drept de tagada.
Acum, aceasta paranteza fiind incheiata, cred ca ati inteles unde am vrut sa bat.
Vlastarele brutelor au ce si de la cine sa invete.
E ca o paradigma care se innoieste de la generatie la alta.
scris de Paula
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu